Istoric

Actul de nastere al satelor Dobarceni si Brateni il constituie Hrisovul domnesc dat de Alexandru voievod Batranul, din leat 6935 (1427) octombrie 15, pe satul Dobarcini.(anexez copia)

          Comuna Dobarceni este un sat de oameni harnici si darji, care stiu si a lucra pamantul dar si a invirti jocul.

Asezata in partea central estica a judetului, pe versantul estic al dealului Cozancea- Guranda, incadrata de campia Jijiei si campia Baseului, comuna Dobarceni, avand o suprafata de5.846 Ha, se poate mandri cu720 Hapadure,44.22 Haape,3684 Hateren arabil,896 Hapasuni,144 Hafanete,45 Havii si livezi, cu un sol de cea mai buna calitate, format din cernoziomuri carbonatice.

Flora si fauna comunei este bogata si variata, incluzand si specii rare si ocrotite de lege (laleaua pestrita, roscuta de primavara, nagara si brebenelul; bufnita, cucul, cucuveaua, codubatura, ciuful de camp, cinteza, barza si corcodelul, buhaiul de balta, veverita roscata, cerbul si diferite specii de lilieci).

Vegetatia este caracteristica silvo-stepei si formatiunilor de padure cuprinzand preponderent graminee si dicotiledonate cu flori precum si stejar, fag, carpen, frasin, artar, tei si jugastru.

Reteaua hidrografica este formata dintr-o serie de mici afluenti ai raului Prut (paraul Gritcu si cursul superior al paraului Corogea) de-a lungul carora s-au amenajat mici iazuri.

Din pitorescul zonei face parte parcul satului Dobarceni, care a fost nominalizat ca parc dendrologic in anexa nr.1 aHotararii nr. 5 /1995 aConsiliului Judetean Botosani. Fosta parte a domeniului Sturdza, parcul cuprinde stejari seculari, o frumoasa alee strajuita de tei, artari si chear un salcam japonez.

Prima atestare documentara a satelor din zona dateaza de la 15 octombrie 1427, cand satul Dobarceni apare sub denumirea de satul lui Dobarcin, satul Brateni ca satul Bratului Plesescu iar satul Cismanesti ca satul Susman, mai tarziu Cismalesti. Satul Bivolari apare intr-un document din 1 septembrie 1579 sub denumirea de Silistea Bivolari, iar satul Murguta s-a format in anul 1921 prin stabilirea a 10 familii de bucovineni pe Mosia Murguta.

Dincolo de aceste atestari documentare, pe teritoriul comunei s-au gasit vestigii (fragmente ceramice, piese de silex, bucati de chirpic ars) apartinand civilizatiei Cucuteni; fragmente de ceramica apartinand Epocii Bronzului si inceputului Epocii Fierului si a celei a feudalismului tarziu, iar din intimplare, pe crupa dealului Curtea Veche, sat Bivolari, s-au descoperit patru dinari imperiali din argint (Antoninus Pius – anul 141 e.n.)

La nivelul comunei Dobarceni activitatea cultural- artistica si sportiva a fost aproape inexistenta timp de doua decenii. Anul2005 afost momemtul de reanviere a traditiilor culturale si a datinilor si obiceiurilor strabune pe aceste meleaguri, traditii inmanuncheate sub egida primei editii a Festivalului Obiceiurilor de Iarna- decembrie -2005.

La ora actuala comuna Dobarceni se poate mandri cu organizarea a doua festivaluri artistice si un festival de intreceri sportive, ocazii propice de afirmare a tinerelor talente, si de petrecere a timpului liber in mod placut si util.

Parcul dendrologic din centrul comunei Dobarceni, padurile cu arbori seculari, bisericile din comuna, sunt doar cateva repere ce pot fi vizitate si unde poti petrece timpul liber in mod placut, la aceste lucruri adaugandu-se si ospitalitatea deosebita a cetatenilor din comuna.

Infratita cu comuna Glinjeni, raionul Falesti si satul Pererita raionul Briceni, Republica Moldova , comuna Dobarceni incearca sa dezvolte relatiile economico-culturale prin accesarea de proiecte bilaterale in beneficiul ambelor parti.

Din comuna noastra s-au ridicat personalitati care au contribuit si contribuie la dezvoltarea pe toate planurile a Romaniei. Medici, ingineri, constructori, cadre didactice, artisti profesionisti sau amatori, ofiteri si subofiteri,functionari (si lista ar putea continua), si-au adus si isi aduc aportul la dezvoltarea economico-sociala si culturala a comunei, judetului si a tarii.

Asigurarea bunastarii si fericirii tuturor intr-o tara libera si prospera este preocuparea noastra de capatai.