Aşezare geografică şi relief

Comuna Dobarceni ocupa o suprafata de 5847Ha din care460 Haintravilan si 5387Ha extravilan, reprezentand 0.1Ha/ locuitor in intravilan si1.38 Ha/ locuitor in extravilan. Din totalul de5847 Ha, un numar de185 Hasant afectate grav de alunecari de teren, respectiv5 Hain raza localitatii Dobarceni si180 Hain raza localitatii Brateni fenomenul luand amploare de la an la an.

Comuna Dobarceni se afla situata in jumatatea estica a judetului Botosani  fiind incadrata :

-la Est-comuna Mihalaseni;

-la Sud-Est- comuna Stefanesti;

-la Sud-comuna Durnesti;

-la Sud-Vest- comuna Trusesti;

-la Vest-comuna Dangeni;

-la Nord-comuna Hanesti.

Relieful este cu precadere podis,  cu dealuri domoale care nu depasesc 200m inaltime, fiind delimitat la Vest de lunca Jijiei, la Nord si Nord-Est de lunca raului Baseu, iar la Sud de DN 29 D.

Referitor la învelişul de soluri, studiile efectuate de– a lungul anilor au pus în evidenţă o gamă largă de soluri, a căror răspândire este în strânsă legătură cu elementele geomorfologice, litologice, de climă şi vegetaţie .

Comuna Dobarceni prezintă o complexitate mare de soluri , în care predomină  preluvosolurile, formate în aria de răspândire  a pădurilor de foioase, cu climat relativ umed având ca roci de solificare luturile şi argilele.  Luvosolurile întâlnite pe platouri şi versanţi slab înclinaţi , sunt formate pe luturi grele şi argile ocupând aproximativ 5 % din suprafaţa comunei.

În ansamblu se constată o predominare netă a cernoziomurilor   şi faeoziomurilor , având ca roci de solificare – în marea majoritate – depozitele loessoide  şi luturile.

Salsodisolurile se regăsesc ca soloneţuri şi solonceacuri, împreună cu celelalte soluri afectate de fenomenul de sărăturare şi sunt diseminate pe întreg teritoriul comunei, cu precadere in zona localitatii Brateni. Sunt formate deopotrivă datorită materialelor parentale, reprezentate prin depozite salifere sau sub influenţa apei freatice puternic mineralizate situată la mică adâncime.

Erodosolurile se întâlnesc pe tot teritoriul comunei Dobarceni şi în cea mai mare parte pe versanţi unde erodarea a fost determinată în general de acţiunea apei , dar şi pe suprafeţele plane , unde îndepărtarea materialului de sol a fost făcută prin influenţa vânturilor.

Erodosolurile suprapuse pe versanţi moderat sau puternic înclinaţi având ca roci de solificare, roci  cu textură fină ( argile , argile marnoase, marne argiloase) sunt afectate frecvent de alunecări active de teren şi uneori de diferite forme de eroziune de adâncime.

Utilizarea şi exploatarea durabilă a resurselor de sol, ca şi protecţia, conservarea şi ameliorarea acestora este condiţionată de cunoaşterea profundă a naturii şi intensităţii factorilor limitativi ai producţiilor agricole .

Fundamentarea pedologică şi agrochimică legate atât de utilizarea cât şi de ameliorarea solurilor, trebuie să realizeze cunoaşterea în detaliu a tuturor limitărilor ce pot influenţa producţiile agricole şi să asigure baza ştiinţifică pentru stabilirea măsurilor de prevenire şi combatere a efectelor negative, indiferent de natura acestora

.           În acest context, considerăm de interes o prezentare a principalelor degradări şi limitări de natură edafică a solurilor , precum şi problemele pe care le implică exploatarea durabilă a terenurilor agricole în funcţie de intensitatea limitărilor.

 

Factorii climatici au un rol semnificativ in fenomenele de eroziune a solului si alunecari de teren, iar daca omul nu intervine consecintele vot fi dezastruase.

La nivelul comunei Dobarceni nu exista sisteme de irigatii. In masura in care de la an la an incalzirea globala isi face simtite efectele irigarea pamantului devine o necesitate pentru a preintampina fenomenul de desertificare.

În general, condiţiile pedoclimatice ale comunei Dobarceni sunt favorabile culturilor de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cânepă, floarea soarelui,  pomilor fructiferi , viţei de vie .

Potenţialul productiv al solului din comuna Dobarceni nu poate creşte fără utilizarea completă a îngrăşămintelor organice, dar mai ales prin asigurarea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte chimice, care să amelioreze îndeosebi conţinutul de fosfor pe  terenurile agricole slab şi foarte slab asigurate cu acest element .